O plimbare pare, la prima vedere, una dintre cele mai simple forme de miscare. Nu ai nevoie de echipament special, de abonament la sala sau de un program complicat. Totusi, specialistii spun ca nu conteaza doar faptul ca mergem pe jos, ci si viteza cu care ne deplasam. Ritmul de mers poate oferi indicii despre conditia fizica, sanatatea cardiovasculara, mobilitate si chiar despre felul in care organismul imbatraneste.
Elizabeth Vogstrom, physician assistant specializata in ingrijire orientata spre longevitate la EVOyouthful din Chicago, sustine ca viteza mersului este un indicator important al starii generale de sanatate. Ea explica faptul ca scaderea energiei, a masei musculare, a mobilitatii sau a rezistentei fizice se poate vedea adesea printre primele schimbari in felul in care o persoana merge, avertizeaza DailyMail.
De ce viteza de mers conteaza mai mult decat pare
Un om poate avea analize medicale in limite normale si, totusi, sa inceapa sa piarda din forta, echilibru, rezistenta sau capacitatea de efort.
Mersul poate scoate la iveala aceste schimbari inainte ca ele sa devina evidente in viata de zi cu zi. De aceea, unii cercetatori si specialisti descriu viteza de mers drept un posibil „al saselea semn vital”.
Ideea este simpla. Tensiunea, pulsul sau temperatura corpului ofera informatii despre starea organismului intr-un anumit moment. Viteza de mers spune ceva in plus: cat de bine functioneaza corpul intr-o activitate obisnuita si repetata.
Un ritm bun presupune cooperarea mai multor sisteme ale organismului. Muschii trebuie sa aiba suficienta forta, articulatiile trebuie sa permita miscarea, inima si plamanii trebuie sa sustina efortul, iar sistemul nervos trebuie sa coordoneze pasii si echilibrul.
Cat de repede ar trebui sa mergi in functie de varsta
Reperele privind timpul necesar pentru parcurgerea unei mile difera de la o decada la alta.
Pentru persoanele aflate in jurul varstei de 20 de ani, un interval orientativ este de aproximativ 13-18 minute pentru o mila, la un ritm rapid.
In jurul varstei de 30 de ani, intervalul orientativ este de aproximativ 13-19 minute.
Pentru cei aflati in jurul varstei de 40 de ani, reperul este de aproximativ 14-21 de minute.
La 50 de ani, intervalul indicat este de aproximativ 15-21 de minute.
Pentru persoanele in jurul varstei de 60 de ani, reperul ramane tot in jur de 15-21 de minute.
La 70 de ani, o mila poate fi parcursa in aproximativ 16-22 de minute.
Pentru persoanele de 80 de ani si peste, un timp de aproximativ 20-30 de minute sau chiar mai mult poate fi considerat obisnuit, in functie de starea individuala de sanatate.
Aceste valori provin din repere prezentate intr-un raport publicat in 2022 in Journal of Sports Sciences si analizate de specialistul citat.
Un ritm alert nu inseamna sa mergi pana la epuizare
Pentru majoritatea adultilor sanatosi, un ritm alert este acela care creste usor respiratia, dar permite in continuare purtarea unei conversatii.
Aceasta definitie este mai utila decat simpla raportare la o cifra, pentru ca fiecare persoana are o conditie fizica diferita.
De exemplu, pentru o persoana activa de 40 de ani, un ritm de 14-16 minute pe mila poate fi confortabil. Pentru cineva cu o conditie fizica mai slaba sau cu probleme articulare, acelasi ritm poate fi prea solicitant.
In general, o viteza de 17-18 minute pe mila poate fi rezonabila pentru multi adulti de varsta mijlocie si mai inaintata.
Un ritm de 14-16 minute pe mila indica, de regula, un mers sustinut si poate reflecta o capacitate cardiovasculara si functionala buna.
Un ritm mai lent de 20 de minute pe mila nu este automat un semn de problema, mai ales la varste inaintate.
Importanta este si schimbarea fata de ritmul obisnuit al fiecarei persoane.
O incetinire brusca poate fi un semnal important
Mai relevant decat ritmul absolut poate fi uneori declinul fata de propriul nivel anterior.
Daca o persoana care mergea constant intr-un anumit ritm incepe sa incetineasca fara un motiv evident, schimbarea poate indica o problema care merita urmarita.
Printre cauzele posibile se pot afla lipsa de antrenament, pierderea masei musculare, probleme cardiovasculare, afectiuni articulare sau modificari neurologice.
Asta nu inseamna ca orice incetinire indica automat o boala. Oboseala, lipsa somnului, stresul sau o perioada de sedentarism pot influenta si ele viteza de mers.
Totusi, o schimbare persistenta si inexplicabila poate justifica o discutie cu medicul.
Mersul rapid este asociat cu un risc mai mic de boala
Mai multe studii au asociat mersul alert cu rezultate mai bune pentru sanatate.
Capacitatea de a mentine un ritm de aproximativ 4 mile pe ora a fost legata de un risc mai mic de deces din orice cauza, de diabet de tip 2 si de boli cardiovasculare comparativ cu mersul foarte lent.
Un studiu din 2022, care a urmarit aproximativ 22.000 de persoane, a aratat diferente mari intre persoanele care mergeau lent si cele care aveau un ritm normal sau alert.
Pentru fiecare 1.000 de persoane urmarite timp de un an, au fost inregistrate aproape 49 de decese in grupul celor care mergeau cu mai putin de 2 mile pe ora.
In grupul celor cu ritm normal au fost aproximativ 19 decese, iar printre cei care mergeau alert au fost in jur de 10.
La cei care mergeau cu aproximativ 4 mile pe ora sau mai mult, rata anuala a mortalitatii era sub unu la 100 de persoane.
Astfel de rezultate nu demonstreaza ca mersul rapid, de unul singur, garanteaza o viata mai lunga. Este foarte posibil ca persoanele care merg mai repede sa fie, in general, mai sanatoase si mai active.
Totusi, legatura dintre ritmul de mers si starea generala de sanatate apare constant in cercetari.
Viteza de mers poate reflecta si felul in care imbatraneste corpul
Un studiu amplu realizat in Noua Zeelanda, care a urmarit aproape 1.000 de persoane de la nastere pana la varsta de 45 de ani, a aratat ca mersul mai lent la mijlocul vietii poate fi asociat cu semne de imbatranire biologica accelerata.
Participantii care mergeau mai lent la 45 de ani aveau mai frecvent o forta de prindere mai slaba, echilibru mai precar si performante mai reduse la testele fizice.
Au fost observate si diferente la nivelul creierului, inclusiv volum cerebral mai mic si o subtiere corticala mai accentuata.
Un alt element interesant a fost legatura dintre viteza de mers si performantele cognitive.
Persoanele care aveau rezultate cognitive mai slabe la mijlocul vietii si cele care inregistrasera un declin cognitiv intre copilarie si maturitate tindeau sa mearga mai lent la 45 de ani.
Aceste rezultate sugereaza ca mersul nu reflecta doar starea muschilor sau a articulatiilor, ci poate fi influentat de sanatatea intregului organism.
Ce ar trebui sa urmaresti in viata de zi cu zi
Nu este necesar sa transformi fiecare plimbare intr-un test.
Mai util este sa observi, in timp, cum te simti atunci cand mergi intr-un ritm sustinut.
Poti urmari daca respiri usor mai repede, dar inca poti vorbi, daca obosesti mai repede decat inainte sau daca ai nevoie de mai multe pauze.
De asemenea, conteaza daca poti mentine ritmul fara dureri, dezechilibru sau senzatie de slabiciune.
Pentru persoanele sedentare, cresterea ritmului trebuie facuta treptat. O plimbare putin mai rapida, repetata constant, poate fi mai utila decat incercarea de a atinge din prima un timp considerat „ideal”.
Mobilitatea ramane importanta la orice varsta
Capacitatea de a merge bine nu tine doar de performanta fizica.
Ea are legatura directa cu independenta. O persoana care isi pastreaza mersul, echilibrul si rezistenta poate continua mai usor sa faca cumparaturi, sa calatoreasca, sa urce scari sau sa isi desfasoare activitatile de zi cu zi fara ajutor.
De aceea, specialistii pun accent nu doar pe viteza, ci si pe mentinerea mobilitatii in timp.
Un mers mai lent nu trebuie privit automat ca o problema, mai ales odata cu inaintarea in varsta. Ceea ce conteaza este tendinta personala: daca ritmul scade brusc, daca oboseala apare mai repede sau daca activitatile care inainte erau simple devin tot mai dificile.
In acest sens, mersul poate deveni un indicator simplu si accesibil al starii generale de sanatate. Nu inlocuieste un consult medical, dar poate oferi un semnal util despre cat de bine isi pastreaza organismul forta, rezistenta si independenta.
