Romanii au simtit in buzunar, in luna mai 2025, un recul financiar neasteptat. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul National de Statistica (INS), salariul mediu net la nivel national a coborat cu 2,5% fata de luna anterioara, ajungand la 5.508 lei. Este o scadere care, desi poate parea modesta procentual, inseamna o pierdere de 139 de lei pentru angajatul mediu. In paralel, salariul mediu brut a suferit o diminuare de 228 de lei, ajungand la 9.187 lei, echivalentul unei scaderi de 2,4%.
Pentru unii, aceasta ajustare poate parea sezoniera sau temporara, dar daca ne uitam mai atent la sectoarele afectate, lucrurile capata o nuanta mai serioasa.
Unde se castiga cel mai bine — si unde cel mai putin
Nu este nicio surpriza faptul ca domeniile IT si energetic continua sa domine topul salariilor din Romania. Mai exact:
In fabricarea produselor de cocserie si a produselor rezultate din prelucrarea titeiului, salariul net mediu a atins impresionanta suma de 11.696 lei.
Sectorul serviciilor in tehnologia informatiei, care include si dezvoltarea software, se apropie cu 11.558 lei net, ceea ce confirma statutul privilegiat al acestei industrii in peisajul economic actual.
La polul opus se afla industriile traditionale, subfinantate si deseori neglijate:
Hoteluri si restaurante: doar 3.346 lei net.
Fabricarea articolelor de imbracaminte: in jur de 3.440 lei.
Diferenta dintre extreme este frapanta — peste 8.000 de lei net lunar, ceea ce arata o polarizare tot mai accentuata a pietei muncii.
Domenii in scadere abrupta
Cei mai afectati de scaderea veniturilor in mai 2025 au fost angajatii din cateva sectoare foarte bine platite pana nu demult. Scaderile au fost nu doar semnificative, ci si neasteptate:
Asigurari, reasigurari si fonduri de pensii private: scadere de 27,6%.
Extractia petrolului brut si a gazelor naturale: minus 27,1%.
Industria auto si productia media: scaderi cuprinse intre 9% si 15%, inclusiv in fabricarea autovehiculelor, productie TV, editare muzicala si activitati conexe.
Aceste sectoare, unele dintre ele considerate „bariere de siguranta” in economia nationala, par sa fi suferit fie din cauza scaderii cererii, fie pe fondul unor restructurari sau revizuiri salariale interne.
Exista si cateva vesti bune
Intr-un peisaj dominat de scaderi, cateva ramuri economice au reusit sa creasca salariile medii nete:
Fabricarea calculatoarelor si produselor electronice: +4,1%.
Transporturile navale: +4,1%.
Alte domenii cu cresteri intre 1% si 3%:
Tabacirea si finisarea pieilor
Epurarea apelor uzate
Distributia apei
Activitati de editare si producerea substantelor chimice
Este interesant de observat ca aceste cresteri provin din industrii variate, semn ca unele nise isi mentin dinamismul, chiar si in contextul economic actual.
Ce se intampla in sectorul bugetar
Sectorul public a avut, in general, o evolutie mixta:
Invatamantul a bifat o crestere de 3%, datorata in mare parte reluarii platii cu ora a profesorilor.
Administratia publica a inregistrat un plus usor, de 0,6%.
In schimb, in sanatate si asistenta sociala, salariul mediu net a coborat cu 0,4%.
Aceste fluctuatii reflecta mai degraba schimbari temporare in structura platilor si politicile bugetare lunare, decat o tendinta clara de scadere sau crestere.
Cum arata imaginea de ansamblu fata de 2024
Daca ne raportam la luna mai a anului trecut, atunci salariul mediu net a crescut cu 7,6%, ceea ce in termeni nominali pare un progres. Insa, avand in vedere inflatia acumulata in acest interval, aceasta „crestere” ar putea sa nu insemne o putere de cumparare real mai mare.
Multi angajati simt acest lucru zilnic, atunci cand merg la cumparaturi, isi achita facturile sau analizeaza costurile unui credit. Chiar daca pe hartie venitul a crescut, cosul de cumparaturi e mai scump, iar serviciile sunt mai greu de accesat.
Datele INS pentru mai 2025 sunt, in fond, o oglinda a unei economii aflate intr-un proces de ajustare. Fie ca vorbim de scaderi sezoniere, reorganizari interne sau influente externe, realitatea e clara: echilibrul salarial e fragil si, pentru multi romani, inca departe de ceea ce ar putea insemna o stabilitate financiara reala.
