Saptamana aceasta, pasionatii de astronomie au doua motive sa priveasca mai atent cerul: o rara „parada planetara”, in care sase planete pot aparea in aceeasi seara pe bolta cereasca, si o eclipsa totala de Luna, programata pentru 3 martie, cand discul lunar va capata nuante rosiatice timp de 58 de minute. Evenimentele sunt descrise de Live Science, iar detaliile de observatie sunt prezentate cu referire la informatii NASA.
Ce inseamna „parada planetara” si cand are loc
Prin „parada planetara” se intelege o aliniere aparenta, vazuta de pe Pamant, care face ca mai multe planete sa fie observabile in acelasi interval al noptii. In cazul de fata, fereastra principala este sambata, 28 februarie, cand, in conditii de cer senin si cu o vedere neobstructionata spre vest, pot fi cautate Venus si Mercur aproape de Saturn, iar pe cer se afla si Neptun, Uranus si Jupiter.
Evenimentul nu este insa unul care „sta” mult pe cer. Tocmai de aceea, momentul ales si orizontul liber conteaza. Planetele aflate jos, aproape de linia orizontului, pot fi pierdute usor in lumina amurgului sau in obstacolele din teren.
Fereastra scurta dupa apus si ce se vede cu ochiul liber
In seara de 28 februarie, Venus, Mercur, Saturn si Neptun apar doar pentru scurt timp dupa apusul soarelui. Potrivit explicatiilor din material, Venus, Mercur si Saturn ar trebui sa fie vizibile cu ochiul liber, desi un binoclu poate ajuta, mai ales cand cerul pastreaza inca luminozitatea specifica amurgului. Venus si Mercur vor fi cele mai apropiate de orizont, iar Saturn va fi deasupra lor.
Neptun, in schimb, este o tinta dificila. Desi apare foarte aproape de Saturn, pentru a-l observa este mentionata necesitatea unui telescop de 15 centimetri, iar chiar si asa, in lumina amurgului, o observatie buna ramane putin probabila. Aceste patru planete sunt indicat sa fie cautate la aproximativ o jumatate de ora dupa apus si raman observabile in total cam 45 de minute.
Cum gasesti Jupiter si ce repere ai pe cer
Dupa ce sunt identificate planetele dinspre vest, urmatorul pas este orientarea spre sud, unde Jupiter ar trebui sa fie usor de recunoscut in constelatia Gemeni. Este descris ca foarte stralucitor, iar observatia este simplificata de un detaliu util pentru publicul larg: Jupiter apare ca o lumina albicioasa, constanta, care nu „sclipeste” precum stelele.
Un reper recomandat este Centura lui Orion: cele trei stele ale ei se afla aproximativ la jumatatea distantei dintre grupul planetelor de la vest si Jupiter, ajutand la orientare in cazul celor mai putin obisnuiti cu harta cerului.
Uranus, o tinta pentru binoclu si un traseu prin Orion si Pleiade
Uranus este mentionat drept „a saptea planeta” aflata pe cer in acelasi interval, insa observarea ei este mai potrivita cu binoclul sau cu un telescop mic. Pentru localizare, indicatia porneste din nou de la Centura lui Orion: urmand cele trei stele — Alnitak, Alnilam si Mintaka — in sus, se ajunge la roiul deschis al Pleiadelor (M45), cunoscut si ca „Cele Sapte Surori”. Uranus se afla chiar sub Pleiade, in constelatia Taurului.
Luna langa Roiul Stup si eclipsa totala din 3 martie
Tot pe 28 februarie, Luna apare pe cer langa un alt roi stelar cunoscut: Roiul Stup (M44/NGC 2632). In material se precizeaza ca Luna va fi iluminata in proportie de aproximativ 92% si ca se va afla in apropierea acestui roi luminos de circa 1.000 de stele, situat la aproximativ 577 de ani-lumina de sistemul solar.
Dupa „parada planetara”, atentia se muta catre un eveniment considerat si mai spectaculos: eclipsa totala de Luna din 3 martie, cand „Luna-Vierme” plina trece prin umbra intunecata a Pamantului. In timpul fenomenului, suprafata lunara capata o culoare rosiatic-cupru timp de 58 de minute, iar materialul indica drept cele mai avantajoase zone de observare vestul Statelor Unite (inclusiv Alaska si Hawaii), insulele Pacificului, Noua Zeelanda, Australia si Asia de Est.
