In fiecare an, la data de 14 octombrie, crestinii ortodocsi din Romania marcheaza una dintre cele mai importante sarbatori religioase: ziua Sfintei Cuvioase Parascheva. Considerata ocrotitoarea Moldovei, dar si a intregii tari, Sfanta Parascheva este venerata de milioane de credinciosi pentru viata sa exemplara, faptele de milostenie si minunile atribuite dupa moarte. Traditiile si obiceiurile legate de aceasta zi sunt pastrate cu sfintenie, mai ales in zona Moldovei, unde Iasiul devine, an de an, un important centru de pelerinaj religios.
Cine a fost Sfanta Parascheva si de ce este atat de iubita
Sfanta Parascheva s-a nascut la sfarsitul secolului al X-lea, in satul Epivata, aproape de Constantinopol, intr-o familie crestina, evlavioasa si instarita. Inca din copilarie a manifestat o inclinatie profunda spre viata spirituala si ascetica. La doar 10 ani, dupa ce a auzit citindu-se din Evanghelie indemnul lui Hristos „Cine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine…”, a ales sa renunte la viata confortabila si sa urmeze calea postului, rugaciunii si slujirii aproapelui.
Sfanta a trait o perioada la Constantinopol, apoi s-a retras la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea, in zona Pontului. Ulterior, s-a stabilit in pustiul Iordanului, in Tara Sfanta, unde a dus o viata retrasa si smerita, pana la moartea sa, in jurul anului 1071.
Potrivit traditiei, trupul Sfintei Parascheva a fost descoperit neputrezit si raspandind un miros de mir, fiind considerat un semn de sfintenie. Astfel, moastele sale au fost asezate cu cinste si au devenit obiect de pelerinaj pentru credinciosi.
Cum au ajuns moastele la Iasi si ce inseamna 14 octombrie
Sarbatoarea Sfintei Parascheva este fixata in calendarul ortodox pe 14 octombrie, zi in care este amintita mutarea sa la cele vesnice. Moastele sfintei au fost aduse la Iasi in anul 1641 de catre domnitorul Vasile Lupu, care a obtinut relicvele de la Constantinopol si le-a asezat initial in Biserica „Sfintii Trei Ierarhi”.
In anul 1889, moastele au fost mutate in nou-construita Catedrala Mitropolitana din Iasi, unde se afla si astazi. De atunci, Sfanta Parascheva a devenit simbolul spiritual al Moldovei, iar Iasiul – un important loc de pelerinaj pentru ortodocsi.
Pe 14 octombrie, mii de credinciosi participa la slujbe religioase, procesiuni si rugaciuni in cinstea sfintei. Este zi de sarbatoare cu cruce rosie in calendar, ceea ce inseamna ca are o importanta religioasa majora.
Pelerinajul de la Iasi – cel mai mare eveniment religios ortodox din Romania
Unul dintre cele mai vizibile aspecte ale cultului Sfintei Parascheva este pelerinajul organizat anual la Iasi. Incepand cu primele zile ale lunii octombrie, credinciosi din toate colturile tarii, dar si din diaspora, se aduna in capitala Moldovei pentru a se inchina la racla cu moastele Sfintei Parascheva.
Evenimentul are o amploare logistica semnificativa: autoritatile locale colaboreaza cu Biserica Ortodoxa Romana pentru a organiza trasee de acces, puncte de prim ajutor, spatii de odihna si asistenta spirituala pentru cei care asteapta la cozi ce pot ajunge la kilometri intregi.
In timpul pelerinajului, se desfasoara slujbe religioase speciale, inclusiv Sfanta Liturghie de hram, la care participa ierarhi ai Bisericii, clerici si mii de credinciosi. Cozile formate pentru a ajunge la racla pot dura si peste 24 de ore, iar multi dintre pelerini vin pe jos sau stau in oras mai multe zile pentru a participa la eveniment.
Minuni si marturii din viata si dupa moartea Sfintei Parascheva
De-a lungul secolelor, numerosi credinciosi au atribuit Sfintei Parascheva interventii miraculoase in situatii critice. Cea mai cunoscuta ramane cea din anul 1947, cand, in timpul unei secete severe, moastele au fost purtate in procesiune prin satele Moldovei. Imediat dupa trecerea raclei, a inceput sa ploua, iar oamenii au considerat acest fenomen ca o binecuvantare divina.
Alte marturii vorbesc despre vindecari considerate inexplicabile, salvari de la accidente, intarirea in credinta sau redobandirea sperantei in momente de criza. Una dintre povestile amintite frecvent este cea a unei studente bolnave de leucemie in anii ’50, care, dupa post si rugaciune staruitoare, s-ar fi vindecat complet.
Exista si relatari potrivit carora autoritatile comuniste ar fi incercat sa ascunda moastele sau sa le ingroape, insa planurile au fost „zdruncinate” de fenomene meteo neobisnuite, considerate semne divine de impotrivire.
Traditii, obiceiuri si superstitii legate de Sfanta Parascheva
In folclorul romanesc, ziua Sfintei Parascheva este asociata cu numeroase traditii si obiceiuri transmise din generatie in generatie. Se spune ca in aceasta zi nu este bine sa se lucreze, in special la treburile gospodaresti – cusut, spalat, tors –, pentru a nu atrage boala sau ghinionul.
Este o zi de post pentru multi credinciosi, iar gospodinele pregatesc colaci, placinte si mancare de post, pe care le impart vecinilor, rudelor sau persoanelor nevoiase. In zonele rurale, se aprind lumanari in gospodarii si se oficiaza slujbe speciale pentru sanatate, protectie si bunastare.
Pentru ciobani, ziua de 14 octombrie marcheaza finalul sezonului cald. In aceasta zi se coboara oile de la munte, iar semnele legate de comportamentul animalelor sau de starea vremii sunt interpretate ca indicii despre cum va fi iarna. Daca animalele dorm adunate, se spune ca urmeaza o iarna grea, iar daca sunt risipite, iarna va fi blanda.
Superstitiile populare sustin ca daca ploua in ziua Sfintei Parascheva, urmeaza o iarna usoara. Daca este senin si frig, iarna va fi aspra. De asemenea, se spune ca visele din noaptea de dinaintea sarbatorii pot avea o semnificatie aparte, fiind considerate semne venite de la Dumnezeu sau chiar de la sfanta.
Ziua de 14 octombrie ramane, astfel, nu doar o sarbatoare religioasa importanta, ci si un moment de reflectie spirituala, comunitara si culturala pentru romanii de pretutindeni.
Sursa foto: Arhiepiscopiasucevei
