Ne-am obisnuit sa auzim in jurul nostru, aproape ca un refren: „Fa 10.000 de pasi pe zi si vei fi sanatos.” Este o recomandare atat de des intalnita incat a ajuns sa para o regula universal valabila. Cei mai multi dintre noi o acceptam fara sa o punem la indoiala, ca pe un obiectiv clar, un standard al unui stil de viata activ. Insa realitatea e mai nuantata. Pentru unele persoane, aceasta tinta poate fi prea mult. Iar in anumite situatii medicale, mersul intens nu doar ca nu ajuta, ci poate agrava starea de sanatate.
A face 10.000 de pasi zilnic nu este o solutie magica si, cu siguranta, nu este o regula aplicabila tuturor. Pentru unii, mersul pe jos este o forma accesibila si eficienta de miscare. Pentru altii, poate deveni o sursa de disconfort sau chiar un factor de risc. Haide sa vedem in ce cazuri precautia este necesara.
De unde a aparut cifra de 10.000 de pasi?
Poate parea surprinzator, dar aceasta recomandare nu are la baza un studiu medical, ci o strategie de marketing. In anii ’60, in Japonia, un producator de pedometre a lansat un dispozitiv care se numea „manpo-kei” – in traducere, „dispozitivul celor 10.000 de pasi”. Ideea a prins imediat, iar de atunci s-a raspandit global, fiind preluata si promovata inclusiv de aplicatii de fitness sau smartwatch-uri.
Totusi, cercetarile mai recente sugereaza ca beneficiile pentru sanatate apar chiar si la valori mai mici: intre 6.000 si 8.000 de pasi pe zi, in functie de varsta si stare fizica. Pentru persoanele cu anumite afectiuni, chiar si un efort moderat poate aduce imbunatatiri importante, fara a atinge pragul celor 10.000 de pasi.
Cei cu afectiuni cardiace trebuie sa evite efortul necontrolat
Una dintre categoriile care trebuie sa manifeste o atentie sporita este cea a persoanelor cu afectiuni cardiace. Daca vorbim despre pacienti cu insuficienta cardiaca, angina instabila sau in perioada imediat urmatoare unui infarct miocardic, efortul fizic intens este contraindicat.
In astfel de cazuri, inima nu poate face fata solicitarii crescute, iar o simpla plimbare mai lunga poate declansa dureri in piept, dificultati de respiratie sau stari de epuizare accentuata. Medicii recomanda ca activitatea fizica sa fie adaptata si monitorizata cu atentie. Programele personalizate, dezvoltate impreuna cu specialisti in recuperare cardiovasculara, pot include plimbari scurte, exercitii usoare si, mai ales, pauze frecvente.
A insista asupra celor 10.000 de pasi zilnic, in acest context, poate fi nu doar ineficient, ci chiar periculos.
Problemele de circulatie pot face mersul dureros
Persoanele cu boala arteriala periferica se confrunta cu o limitare a circulatiei sangelui, in special la nivelul picioarelor. Aceasta afectiune apare din cauza ingustarii arterelor, ceea ce inseamna ca sangele oxigenat ajunge mai greu la tesuturi.
Pentru acesti pacienti, mersul pe distante lungi este adesea insotit de dureri intense, crampe musculare si senzatia de oboseala accentuata. Nu este neobisnuit ca acestia sa fie nevoiti sa se opreasca dupa cateva sute de metri. Fortarea corpului din dorinta de a atinge un obiectiv standardizat, cum ar fi cei 10.000 de pasi, poate accentua simptomele si poate duce la complicatii.
In schimb, specialistii recomanda plimbari scurte si frecvente, intrerupte de pauze regulate. Acestea pot fi combinate cu tratamente medicamentoase, dieta adecvata si exercitii supravegheate de fizioterapeuti.
Durerile articulare pot fi agravate de mersul intens
O alta categorie importanta o reprezinta persoanele care sufera de afectiuni articulare severe, cum ar fi osteoartrita, durerile cronice de sold sau de coloana. Desi miscarea este recomandata si in aceste cazuri, intensitatea si frecventa ei trebuie ajustate.
Mersul prelungit poate inrautati inflamatiile, poate accelera uzura articulara si poate duce la rigiditate sau durere persistenta. In special pentru cei care resimt durere dupa cateva minute de mers, efortul trebuie dozat cu atentie.
Alternativele mai blande, cum ar fi exercitiile de intarire musculara, stretching-ul sau mersul in apa, pot oferi aceleasi beneficii – fara sa puna presiune pe articulatiile deja afectate. Fiziokinetoterapia, in special in cazul varstnicilor, poate juca un rol esential in mentinerea mobilitatii fara a provoca disconfort.
Recuperarea post-operatorie cere rabdare, nu pasi in plus
Dupa o interventie chirurgicala, fie ca este ortopedica (proteza de genunchi, de sold), fie ca vorbim despre operatii la coloana sau alte tipuri de interventii, corpul are nevoie de timp pentru a se reface. Este tentant, mai ales pentru persoanele active, sa grabeasca revenirea la rutina anterioara. Insa mersul intens imediat dupa operatie poate duce la intarzierea vindecarii, inflamatii sau chiar deteriorarea rezultatelor interventiei.
In perioada de recuperare, planul de miscare trebuie stabilit impreuna cu medicul sau kinetoterapeutul. In multe cazuri, se porneste cu plimbari de doar cateva minute, iar obiectivul se creste treptat, in functie de toleranta pacientului. Fortarea limitei poate face mai mult rau decat bine.
Ce poti face daca 10.000 de pasi sunt prea mult?
Important este sa intelegem ca miscarea ramane benefica, indiferent de numarul exact de pasi. A renunta complet la activitate fizica din teama sau din cauza unei afectiuni nu este o solutie, dar nici a impune un standard nerealist nu ajuta.
Pentru cei care nu pot atinge pragul de 10.000 de pasi, iata cateva alternative:
- Stabileste un obiectiv realist, bazat pe recomandarea medicului: poate fi 3.000, 5.000 sau 7.000 de pasi pe zi.
- Fa pauze regulate si asculta semnalele corpului. Oboseala extrema, durerea sau ameteala sunt semne ca e nevoie de ajustare.
- Combina mersul cu alte forme de miscare – exercitii usoare, yoga, exercitii de echilibru, antrenamente in apa.
- Creste treptat durata si intensitatea, nu fortat, ci in ritmul tau.
- Tine un jurnal de miscare sau foloseste o aplicatie care iti poate arata evolutia, fara a te presa cu cifre arbitrare.
Pentru persoanele sanatoase, mersul zilnic este un obicei excelent. Dar pentru cei cu probleme de sanatate – cardiovasculare, articulare, circulatorii sau aflati in convalescenta – cheia este adaptarea. Nu exista o cifra magica valabila pentru toti, iar 10.000 de pasi pot fi, in unele cazuri, mai degraba o povara decat un obiectiv.
Cel mai bun pas pe care il poti face pentru sanatatea ta este sa iti cunosti limitele, sa ceri sfatul unui specialist si sa alegi miscarea care iti face bine – in ritmul tau.
