Labubu, jucaria neobisnuita care a cucerit lumea: cum a devenit un fenomen global de business

Ceea ce a inceput ca o simpla creatie de artist, un personaj cu ochi mari si expresie jucausa, a devenit in cativa ani un simbol al marketingului creativ, al fidelizarii fanilor si al transformarii unui produs de nisa intr-un fenomen comercial de amploare. Labubu, personajul creat de ilustratorul Kasing Lung, este acum mai mult decat un obiect de colectie – este un studiu de caz despre cum se construieste o afacere globala dintr-un IP (proprietate intelectuala) cu identitate puternica si emotionala.

Potrivit unei analize publicate de Global.business.org, succesul Labubu este astazi studiat in scoli de afaceri din intreaga lume, fiind inclus chiar in cursurile de masterat in fashion si business de lux la GBSB Global Business School, unde profesorul Donika Serafimova ghideaza studentii prin complexul ecosistem de marketing si brand din jurul acestui personaj atipic.

De la schita unui artist la un IP valoros

Labubu a fost creat de ilustratorul nascut in Hong Kong, Kasing Lung, cunoscut pentru stilul sau care combina goticul cu o estetica adorabila. In 2015, Labubu a fost lansat sub forma de figurine de colectie produse de How2Work, o companie apreciata in comunitatea de art toys. La acea vreme, personajul era adresat unui public restrans, format din fani ai jucariilor de designer si colectionari pasionati de arta vizuala contemporana.

Totul s-a schimbat radical in 2019, cand Pop Mart, o companie chineza specializata in distributia de jucarii de designer, a obtinut licenta IP pentru Labubu si a inceput sa il produca si comercializeze in masa prin intermediul blind box-urilor (cutii surpriza) si al automatelor distribuite global. Desi s-a intrat pe piata de masa, Pop Mart a reusit sa pastreze „ciudatenia cu suflet” a personajului, o trasatura care avea sa devina semnatura sa comerciala.

In 2024, Labubu a devenit un adevarat fenomen cultural. In Asia, SUA si Europa, jucaria a atins cote impresionante de popularitate, cu cifre de vanzari care au depasit toate asteptarile. Numai in acel an, Pop Mart a generat venituri de peste 796 de milioane de euro (aproximativ 70 de milioane USD) doar din Labubu, adica 23% din cifra totala a companiei. Vanzarile de jucarii de plus au crescut cu peste 1.200% fata de anul anterior, iar unele exemplare rare s-au vandut la licitatii cu peste 150.000 de dolari.

Modelul blind box: surpriza, adrenalina si strategie de joc

O parte esentiala din succesul Labubu se datoreaza modelului de vanzare implementat de Pop Mart: blind box-ul. Acesta presupune ca fiecare cumparator primeste o jucarie aleatorie, fara sa stie ce figura se afla in cutie. Conceptul seamana cu mecanismele din jocurile de noroc, stimuland dopamina si creand o dependenta subtila de colectionare.

„Este, practic, retail gamificat,” explica profesorul Donika Serafimova. „Surpriza, atasamentul emotional si dorinta de a completa colectia sunt ingredientele unui ciclu care incurajeaza achizitii repetate.”

Existenta unor modele „secrete” sau editii limitate contribuie la fenomenul de raritate, care genereaza panica de cumparare si preturi explozive pe piata secundara. Unele piese Labubu s-au vandut la un pret de 50 de ori mai mare decat cel initial.

De la fandom la podium: validarea modei

Pop Mart a stiut ca doar atragerea colectionarilor nu este suficienta. Asa ca a dus brandul Labubu in zone de crossover cultural. Colaborarile cu branduri celebre precum Coca-Cola, Vans, One Piece sau Naruto au introdus personajul in cultura pop globala, in special in zona streetwear si anime.

Un moment definitoriu pentru statutul de brand iconic a fost aparitia designerului Marc Jacobs purtand un Labubu in geanta, tratat ca un accesoriu de lux. Colectia Coca-Cola x Labubu a acumulat peste 78 de milioane de vizualizari pe retelele sociale. Aceste gesturi aparent spontane au cimentat pozitia jucariei ca simbol de moda, nu doar ca obiect de colectie.

„Cand un personaj de jucarie ajunge sa fie tratat ca un obiect fashion de top, vorbim despre legitimare culturala”, afirma Serafimova. Astfel, Labubu s-a transformat dintr-un simplu obiect intr-un vehicul de exprimare personala.

Comunitatea ca motor de marketing

Un alt aspect cheie in povestea Labubu este comunitatea din jurul sau. Fanii nu sunt doar cumparatori, ci creatori de continut, ambasadori si sustinatori activi. Grupuri pe Facebook, forumuri de Discord si provocari pe TikTok functioneaza ca instrumente organice de promovare.

Hashtaguri precum #LabubuUnboxing sau #LabubuHunt au generat zeci de milioane de interactiuni. Unboxing-urile, schimburile intre colectionari si discutiile despre raritati au transformat produsul intr-un fenomen social.

„Labubu nu a vandut doar produse. A vandut o identitate”, subliniaza Serafimova. „Fanii nu cumpara doar o figurina, ci intra intr-o poveste, intr-un univers in care isi doresc sa ramana si sa contribuie.”

Lectii pentru noile generatii de antreprenori

Pentru studentii de la GBSB Global Business School, povestea Labubu este o lectie despre branding modern, antreprenoriat si impact cultural. Printre concluziile discutate in cadrul cursurilor se numara:

  • Valoarea emotionala primeaza: Produsele cu poveste se vand mai bine si devin memorabile.
  • Diversificarea este cheia: Monetizarea merge dincolo de produs – include moda, arta, active digitale si storytelling.
  • Comunitatea este cel mai bun marketing: Clientii pot deveni principalii promotori.
  • Autenticitatea nu se negociaza: Colaborarile cu artisti trebuie sa pastreze „sufletul” brandului.

Labubu demonstreaza ca succesul nu inseamna doar cifre mari, ci si o conexiune autentica cu publicul. Intr-o piata suprasaturata, adevarata moneda ramane creativitatea.

GBSB Global continua sa aduca in fata studentilor exemple reale din industrie, pregatind o noua generatie de lideri care gandesc global, creeaza strategic si construiesc branduri cu impact.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *