Un pachet de biscuiti mancat in graba, un bol de cereale foarte dulci la micul dejun sau o bautura carbogazoasa oferita „doar din cand in cand” pot parea alegeri fara mare greutate in rutina unei familii ocupate. Totusi, alimentatia din primii ani de viata poate conta mai mult decat pare. Un studiu realizat in Spania sugereaza ca un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc de aproape patru ori mai mare de aparitie a astmului la copii.
Ce au observat cercetatorii
Studiul, publicat in revista Allergy, a urmarit aproape 700 de copii spanioli timp de aproximativ 3,4 ani, in cadrul proiectului SENDO, dedicat monitorizarii copiilor pentru o dezvoltare optima.
Cercetatorii au analizat alimentatia celor mici si au observat ca riscul de astm creste semnificativ in cazul copiilor care isi iau peste 30% din energia zilnica din alimente ultraprocesate. In aceasta categorie intra produse precum bauturile carbogazoase, gustarile ambalate si cerealele indulcite pentru micul dejun.
Astmul este una dintre cele mai frecvente afectiuni respiratorii cronice la copii. Boala poate fi influentata de factori genetici, dar si de mediul in care traieste copilul, de stilul de viata si de alimentatie. Tocmai de aceea, legatura dintre dieta moderna si sanatatea respiratorie devine tot mai importanta pentru medici si cercetatori.
Cum s-a desfasurat studiul
In cercetare au fost inclusi 691 de copii, cu varste de 4 si 5 ani la momentul inscrierii. Parintii au completat chestionare detaliate despre alimentatia copiilor, iar produsele consumate au fost clasificate prin sistemul NOVA.
Acest sistem imparte alimentele in functie de gradul de procesare, nu doar dupa continutul lor nutritiv. Cu alte cuvinte, nu se uita doar la cate calorii, grasimi sau zaharuri are un produs, ci si la cat de mult a fost modificat industrial pana sa ajunga in farfurie.
In fiecare an, parintii au raportat daca micii participanti au fost diagnosticati cu astm sau cu afectiuni alergice. Pentru ca rezultatele sa fie cat mai relevante, cercetatorii au tinut cont si de alti factori care ar fi putut influenta concluziile, precum greutatea copilului si timpul petrecut in fata ecranelor.
Aceasta abordare este importanta, deoarece sanatatea copiilor nu depinde de un singur obicei. Alimentatia, nivelul de activitate, somnul, mediul de acasa si expunerea la diversi factori pot contribui impreuna la aparitia unor probleme.
De ce alimentele ultraprocesate ridica semne de intrebare
Alimentele ultraprocesate sunt produse concepute pentru a fi gustoase, rapide si usor de consumat. Ele sunt prezente peste tot: in magazine, in reclame, in pachetelul pentru scoala sau in gustarile cumparate pe fuga.
Problema este ca, atunci cand ajung sa ocupe o parte mare din dieta copilului, ele pot inlocui alimente mai simple si mai apropiate de forma lor naturala. Un mic dejun bazat frecvent pe cereale indulcite, gustari ambalate si bauturi dulci poate reduce locul alimentelor obisnuite, precum produsele gatite in casa sau ingredientele mai putin procesate.
Studiul nu spune ca un singur produs ultraprocesat provoaca astm. Mesajul este mai nuantat: ponderea acestor alimente in dieta zilnica pare sa conteze. Pe masura ce proportia lor creste, creste si probabilitatea ca un copil sa fie diagnosticat cu astm.
Legatura cu astmul, nu si cu alte alergii
Un aspect interesant al cercetarii este ca asocierea a fost observata in cazul astmului, dar nu si in cazul altor afectiuni alergice. Cercetatorii sugereaza ca alimentele ultraprocesate ar putea afecta plamanii printr-un mecanism inflamator care nu tine neaparat de o reactie alergica.
Aceasta observatie este importanta pentru felul in care intelegem astmul. De multe ori, parintii il asociaza cu alergiile, praful, polenul sau istoricul familial. Studiul aduce in discutie si alimentatia ca posibil factor de risc, mai ales cand dieta este dominata de produse foarte procesate.
Pentru familii, asta nu inseamna panica, ci atentie. O gustare ambalata ocazionala nu este acelasi lucru cu un stil alimentar bazat zilnic pe astfel de produse. Diferenta o face obiceiul repetat, mai ales in anii in care organismul copilului este in plina dezvoltare.
Ce pot face parintii in viata de zi cu zi
Rezultatele studiului sustin ideea unor masuri de sanatate publica pentru reducerea consumului de alimente ultraprocesate in randul copiilor. Dar schimbarea incepe, de multe ori, cu pasi mici in familie.
Un prim pas este citirea etichetelor si observarea frecventei cu care apar in alimentatie bauturile dulci, gustarile ambalate si cerealele foarte indulcite. Nu este nevoie ca parintii sa transforme fiecare masa intr-un calcul complicat, ci sa priveasca imaginea de ansamblu.
Conteaza ce mananca un copil cel mai des, nu exceptiile. O dieta mai echilibrata, cu mai multe alimente simple si mai putine produse intens procesate, poate fi o alegere utila nu doar pentru greutate sau energie, ci si pentru sanatatea respiratorie.
Studiul spaniol nu inchide discutia, dar adauga un argument important: felul in care arata farfuria copiilor poate avea legatura si cu felul in care respira.
